Sos de usturoi pentru fripturile porcesti

Imi plac sarbatorile! De fapt cui nu-i plac?! Program de voie... mancare...somn... Iar pentru mine sarbatorile (mai ales Craciunul) inseamna si gratarul de porc facut de mama. Numai ca dupa cateva zile simti ca lipseste ceva. Asa ca l-am combinat cu cartofi la cuptor si un sos de usturoi.
Asa ca se ia un catel de usturoi (noi intotdeauna exageram un pic cand vine vorba de usturoi) care se curata si se taie marunt. Se pune peste un pic de sare si se piseaza in mojarul nou-nout si foarte dragut primit de la mama de Craciun (daca nu aveti trebuie sa cereti si voi unul, ca numai asa iese reteta corect). Se stoarce jumatate de lamaie si se adauga jumatate de lingurita de busuioc uscat. Se lasa un pic (sa se hidrateze busuiocul) si apoi se adauga 3 linguri de smantana.
La cererea speciala a ajutorului de bucatar astazi repetam experienta.

Briose cu banane si arahide

Anul acesta cadourile de Craciun au fost homemade, marca "Le bistro by Luka": arancello, florentine cu migdale, turta dulce si briose cu banane si arahide. Despre acestea din urma va voi povesti in continuare.

Ingredientele de care aveti nevoie sunt: 2 banane, 140 gr faina, o lingurita praf de copt, un varf de sare, 4 linguri cacao, 2 oua, 100 gr zahar, 100 gr unt topit, un zahar vanilat, 30 gr arahide taiate marunt.

Se amesteca faina cu praful de copt, arahidele si cele 4 linguri de cacao. Se freaca bine galbenusurile cu zaharul, se adauga apoi untul topit, zaharul vanilat si bananele pasirate, iar la sfarsit faina. Se bat albusurile spuma si se adauga apoi putin cate putin la compozitie.
Se toarna in forme si se lasa in cuptorul preincalzit la foc mediu aproximativ 40 de minute.
Pentru a fi mai interesante le-am pus in cutii de conserve.

Trebuie specificat ca de data aceasta nu am muncit singura, ci a fost o coproductie: Luka si jumatatea ei (care promite, intr-adevar - a pasirat bananele foarte bine).
Altceva? Dupa cum vedeti in poza de mai sus, de data aceasta am avut un Craciun cu zapada. Nu m-am pregatit degeaba anul acesta.

Tort mocca cu crema ganache

Intai de toate, incep prin a va ura "Craciun fericit!", cu sanatate, bucurie si liniste alaturi de cei dragi. Profit de faptul ca "Mosul" meu se distreaza citind "Danila Prepeleac" (a dat de cadoul meu de Craciun din clasa a doua) ca sa scriu aceste randuri si sa va povestesc despre tortul meu de Craciun.
Intai de toate am facut blatul: 360 gr faina, 200 gr zahar, 110 gr unt, 3 oua, 50 ml cafea espresso neindulcita, un pliculet de praf de copt si un varf de sare.
Am topit untul pe foc mic si apoi am amestecat galbenusurile cu zahar pana ce s-au transformat intr-o crema spumoasa. Am adaugat untul, sarea, cafeaua, faina si praful de copt (pe care l-am stins cu zeama de lamaie).
Am batut albusurile spuma si le-am amestecat treptat cu compozitia.
Am turnat amestecul intr-0 forma de 20 cm si l-am lasat la foc mediu o ora.

Dupa ce s-a racit l-am scos din forma si m-am apucat sa prepar crema ganache: 200 de grame de ciocolata amaruie cu 200 gr frisca pe bain-marie.
Am taiat tortul in doua si l-am umplut cu crema si apoi l-am imbracat cu restul de crema ramasa.

Azi l-am inaugurat si ne-a placut (v-ati dat cred si singuri seama, ca altfel nu as fi scris despre el). Pentru cei carora nu le plac prajiturile uscate se poate cred si insiropa cu putin rom (personal cred ca i s-ar strica un pic farmecul - crema ganache se intareste la rece si se potriveste foarte bine cu blatul uscat cu gust de cafea).

Am adaugat langa fruct kaki (il am de la mama - de la care probabil am mostenit gustul pentru lucruri mai sofisticate sau inedite :) ) care se asorteaza si coloristic si gustativ.
Va las acum si va urez toate cele bune!

Ceapa rosie la cuptor cu unt si cimbru

Tot de la Jamie citire... Se iau doua cepe rosii, se curata, se taie la baza ca sa stea in picioare. Se fac doua incizii in cruce, aproximativ pana la jumatatea inaltimii, se sareaza (cica e important sa fie sarate in interior), se adauga unt (eu nu am avut decat margarina in frigider, dar tot au iesit bune) si cimbru.

Noi le-am mancat cu cartofi la cuptor, dar in general merg bine la friptura.

Chiftelute de legume

Ho! Ho! Ho! M-am gandit sa imbrac blog-ul in hainute de sarbatoare si am tot pictat azi pana ce i-am facut o vestuta cu braduti.
Pe langa asta am si gatit: supa de mai jos si chiftelutele pe care tocmai vi le prezint.
Am curatat 4 cartofi si 4 morcovi. Am taiat cartofii in bastonase finute (va mai amintiti de potato rosti?) si am ras morcovii.

Apoi am pus totul la prajit intr-o tigaie mare si am asezonat cu sare, piper si rozmarin. Intre timp am curatat 3 catei de usturoi, i-am zdrobit si i-am taiat marunt. Cand cartofii au inceput sa se inmoaie am adaugat usturoiul si am mai lasat la prajit vreo 2 minute.

Dupa ce s-a racit compozitia, am adaugat 3 linguri de faina, am amestecat bine si apoi am facut gramajoare si le-am pus in tava pe o hartie de copt. Am dat totul la cuptor timp de aproximativ 45 de minute.
Pe langa chiftelute am facut o salata de mazare cu lamaie , dupa cum se poate vedea in poza de mai jos. Nu vi se pare ca seamana cu o fata care rade?

Supa de dovleac

A venit iarna, cu frig si zapada si cu dorinta de a manca "comfort food" (cel putin, asa simt eu). Si cu cat afara e mai frig si mai posomorat, cu atat mai bine a sa avem culori vesele in farfurii.
Astazi, pe drumul de intoarcere spre casa, zgribulita si trista, mi-a venit ideea sa gatesc supa de dovleac.
Am pus la fiert ce legume mai aveam la dispozitie (vineri, fiind): un dovleac (mic, dar nu dovlecel), o ceapa, un morcov, 2 cartofi, o mana de seminte de dovleac. Am adaugat sare si cimbru.

Dupa ce au fiert bine, am scos legumele si le-am pasirat cu blenderul. Am pus apoi din nou totul la fiert si am adaugat un cubulet de margarina.
Si la final toata lumea a fost multumita de rezultat!

Pilaf cu prune uscate

Intr-o seara linistita de decembrie imi spune sufletul meu pereche: "Uite in biblioteca o carte care te-ar putea ajuta in perioada asta". Si cand sa cred ca imi va arata cartea care va alunga toate depresiile mele si care imi va aduce linistea si care imi va arata calea cea buna, imi inmaneaza "Radu Anton Roman"... Si rasfoind-o am dat peste urmatoarea reteta.
Dar acum sa lasam glumele la o parte si sa trecem la lucruri serioase. Se iau: o cana orez, 200 gr de prune uscate si o ceapa.
Se lasa prunele la inmuiat in apa rece o ora. se taie ceapa marunt si se caleste in ulei. Se adauga orezul si prunele si se umple cratita cu apa rece. Se lasa apoi la cuptor aproximativ o ora.
Eu l-am servit cu salata de morcovi si am fost amadoi multumiti de rezultat.

Conopida cu susan si mazare

Aveam in frigider o conopida (bineinteles, luata cu alt scop, pentru cine mai stie ce idee aveam eu in magazin), care tot astepta sa fie gatita. Numai ca eu nu ma puteam hotari cum sa o gatesc. Pana cand, intr-o seara, m-am decis. Am pregatit un sos cu mustar si un pic de faina, am dat-o prin susan si am pus-o la prajit.
Langa am pregatit o garnitura de mazare, pe care am fiert-o un pic (sa nu fie tare) si la care am adaugat zeama de lamaie.
Usor si sanatos, nu?