Frigarui cu potato rosti

Aproape ca in fiecare sambata si astazi m-am trezit devreme. Asa incat m-am gandit sa pregatesc ceva mai interesant pentru pranz. Vazusem eu mai de demult intr-una din cartile lui Jamie "potato rosti", asa ca mi-am luat cartea din raft si m-am pus pe treaba.

Am luat 600gr cartofi (ochiometric). i-am curatat si i-am taiat betisoare. I-am pus apoi 10 minute la prajit in ulei de masline cu 6 catei de usturoi (necuratati), niste rozmarin, o lingura de unt, sare si piper.

I-am pus apoi la cuptor si i-am lasat 25 de minute, dupa care i-am scos si am apasat peste ei cu dosul unei farfurii, presandu-i bine. I-am mai lasat apoi inca 25 de minute.

Intre timp am pregatit niste frigarui cu piept de curcan, sunca, ardei si ceapa, pe care le-am pus pe gratarul de la cuptor.

Rezultatul? Dincolo de cuvinte. Imi lasa gura apa... :p.

Fursecuri cu ovaz

M-am inspirat din nou din David Leibovitz si m-am intors cu "fursecurile cu ovaz": simple si gustoase (ma ia hipoglicemia numai gandindu-ma la ele). Reteta e cu cani si nu grame, asa incat, trebuie sa precizez de la inceput ca o cana are 220ml. Am avut nevoie de: o cana faina, o lingurita praf de copt, 1/2 lingurita bicarbonat, 1/2 lingurita sare, 2 linguri de unt, o cana zahar, un ou mare, 1/4 cana suc de mere, un plic zahar vanilat, 1 1/3 cana fulgi de ovaz si 1/2 cana stafide.

Am amestecat faina cu praful de copt, bicarbonatul si sarea. Am frecat bine untul cu zaharul si am adaugat apoi oul, sucul de mere si vanilia. Am amestecat cele doua compozitii (a mai trebuit sa adaug un pic de faina fiindca era prea moale), am adaugat stafidele si am pus cu lingura in tava tapetata cu hartie de copt .

Am lasat la cuptor 10-15 minute. Destul de simplu, nu?

Week end la tara

Pentru cine ma cunoaste bine stie ca week end-ul care tocmai a trecut a fost un pic cam "unlike me", obisnuita cu comfortul orasului. Cu toate astea insa nu pot spune ca nu mi-a placut. Vineri seara am plecat catre Archis, situat la poalele muntilor Codrul Moma, sediul vacantelor cercetasului alaturi de care am ales sa-mi petrec "the rest of my life". Dupa o cina tarzie in curte, la lumina lunii, Carului Mare si altor stele ce straluceau pe bolta cereasca la momentul respectiv, avand in surdina susurul paraului de langa casa, cantecul greierilor si al unei privighetori cu domiciliul stabil in zona, ne-am dus la culcare.

Sambata dimineata, incaltata in sandalele noi, am trecut la inspectia vitei de vie (o idee nu prea buna, evident, avand in vedere ca a trebuit sa strabat toata curtea pana acolo), iar dupa-amiaza, am facut o drumetie in padure dupa bureti, de data asta incaltata corespunzator, dar in pantaloni scurti, devenind hrana tantarilor.

Cu toate astea, plimbarea a fost placuta si o initiere buna pentru urmatoarea. Pentru a pastra cat de cat caracterul gastronomic si educativ, am inserat si doua poze cu ciuperci pe care nu e indicat sa le mancati.

Supa asiatica

Nu prea sunt adepta supelor sau ciorbelor, dar cu toate astea am zis sa atac si acest capitol. Asa ca am pus mana pe Jamie Oliver si am trecut la treaba.

Am luat un piept de curcan, un litru de supa de pui, o lingura de ghimbir tocat marunt, un catel de usturoi feliat, o conopida, un pachet de taietei, doi ardei iuti taiati marunt, doi morcovi, o ceapa, coriandru, sos de soia, o lamaie, patrunjel, sare si piper.

Am fript pieptul de curcan si l-am taiat apoi in fasii subtiri. Am dat in clocot supa de pui si am adaugat apoi ghimbirul, usturoiul, ceapa, morcovii taiati rondele si conopida si le-am lasat la foc mic. In acest timp am pus taieteii in apa clocotita cu sare si apoi i-am strecurat si i-am impartit in boluri.

Am pus deasupra bucatile de piept, ardeiul iute si cate o lingura de sos de soia.

Am turnat apoi supa (pe care am condimentat-o), am adaugat coriandru si patrunjel si am stors deasupra putina lamaie.

Snitel, sote de dovlecei si cartofi la cuptor

M-am obisnuit sa rafoiesc seara carti de bucate (in general Jamie Oliver), ceea ce am facut si duminica seara. Si astfel am dat de reteta sote-ului de dovlecel cu usturoi, ardei iute si lamaie. Asa ca ieri am trecut la treaba. Am luat un dovlecel mai mare pe care l-am taiat feliute (trebuie sa fie mai subtiri de 0.5cm), 2 catei de usturoi si un ardei iute. Am curatat si taiat usturoiul si ardeiul iute. Am pus dovleceii intr-o tigaie, impreuna cu usturoiul si ardeiul iute si i-am prajit pana au inceput sa se rumeneasca. Am condimentat apoi cu sare si piper, am adaugat zeama de la o lamaie si un cubulet de unt. Le-am mai lasat pe foc inca vreo 2 min.

Am servit sote-ul la snitele invelite in pesmet, seminte de susan si de in, cu cartorfi la cuptor cu rozmarin si cimbru.

Yummy!

Tarta cu migdale "Chez Panisse"

Am avut parte duminica de un nou episod din seria "weekend-uri cu musafiri". Astfel incat, ca o adevarata gospodina si amfitrioana cum mi-ar placea sa fiu, de luni am inceput sa ma gandesc la ce as putea pregati. Aveam cumparate de ceva vreme niste migdale fulgi. Vazusem pe undeva o reteta de prajitura interesanta, de care insa nu am mai reusit sa dau. Dar am gasit altceva pe site-ul lui David Leibovitz - Tarta cu migdale "Chez Panisse" - si credeti-ma, merita tot efortul!

Asadar, sa trecem la treaba!

Pentru aluat avem nevoie de: 140gr faina, o lingura zahar, 115gr unt taiat bucatele mici, o lingura apa rece, 1/2 lingurita extract de vanilie si 1/8 lingurita extract de migdale.

Pentru umplutura sunt necesare: 250ml smantana grasa, 200gr zahar, 1/8 lingurita sare, 80gr fulgi de migdale, 1/8 lingurita extract de migdale si 2 linguri de amaretto.

In primul rand se face aluatul. Am amestecat faina cu zaharul si apoi am adaugat untul. Am amestecat bine, pana ce untul a devenit de marimea boabelor de orez (cum se mentiona in reteta). Am adaugat apoi apa si esentele de migdale si vanilie si am framantat pana ce aluatul a devenit moale. L-am invelit apoi intr-o folie de plastic si l-am pus in frigider (unde se lasa pana ce se raceste bine).

L-am scos dupa vreo 2 ore si l-am intins in forma de tarta (odata ce a ajuns la temperatura camerei), dupa care l-am pus din nou in frigider.

Dupa ce s-a racit din nou, l-am scos si l-am pus la cuptor.L-am scos dupa vreo 20 min si, dupa cum am fost avertizata in reteta, a trebuit sa carpesc cateva gauri care s-au format intre timp si marginile cu ceva aluat pus deoparte.

Cat timp aluatul a stat la cuptor, am pregatit umplutura. Am pus intr-o cratita (se poate si intr-o tigaie, dar trebuie sa fie mai inalta, deoarece smantana face spuma cand fierbe) smantana, zaharul si sarea si le-am lasat pana ce au inceput sa fiarba si au facut spuma. Am adaugat apoi migdalele, esenta de migdale si lichiorul, amestecand bine.

Am turnat umplutura peste aluat si am pus tava la cuptor, lasand-o 30 min pana ce a inceput sa se caramelizeze. Cam la 5-10 min am scos tarta, spargand usor crusta de la suprafata cu marginea unei linguri (confera tartei un aspect mai frumos la final).





Pot spune ca a fost cea mai de succes reteta de pana acum. Am servit-o cu inghetata de ciocolata alaturi.
Nu pot decat sa va urez "Bon appetit!".

Prajitura Mississippi

In sfarsit am un aparat foto si m-am gandit sa-l inaugurez cu o reteta de prajitura cu ciocolata. Asa ca am ales prajitura Mississippi, care e de fapt un fel de "brownie" cu nume propriu.

Reteta nu e foarte complicata si e destul de rapida. In primul rand trebuie preincalzit cuptorul si tapetata tava cu hartie pergament. Dupa care se iau 250gr unt nesarat, 175gr ciocolata menaj rupta in bucati, 340gr zahar brun, 300ml apa fierbinte si o lingura cafea solubila si se incalzesc la bain-marie pana la omogenizare. Se lasa apoi 15 min sa se raceasca.

Se pun apoi intr-un bol mai mare si se cern deasupra 200gr faina si 55gr faina pentru prajituri (eu am adaugat aprox 300gr faina si 1/2 praf de copt) si 50gr cacao. Se adauga apoi 2 oua batute.
Se omogenizeaza bine si se toarna in tava. Se lasa la cuptor cam o ora, o ora si un sfert.

Dupa ce se scoate de la cuptor se lasa sa se raceasca 10 minute si se presara zahar pudra.

Sfat: Nu e cazul sa ne lasam intimidati/e de bain marie, care e mult mai simpla decat ne imaginam. Trebuie doar sa gasim un bol sau o craticioara care se se plaseze usor pe o cratita pe care o umplem cu apa cam pe sfert (sa fie sub nivelul bolului plasat deasupra).